Foto: Info Sud-Est
Impactul crizei Covid-19 asupra celor săraci a fost moderat de răspunsul fără precedent al guvernelor şi instituţiilor Uniunii Europene, care a amortizat efectele grave ale pandemiei asupra ocupării forţei de muncă şi a veniturilor, arată cel mai recent Raport Economic Periodic pentru UE al Băncii Mondiale, intitulat “Creşterea incluzivă la răscruce de drumuri”, transmite Agerpres.
În cazul României, raportul Băncii Mondiale arată că numărul persoanelor în risc de sărăcie a crescut semnificativ la începutul pandemiei, ca urmare a scăderii substanţiale a veniturilor în primul val al pandemiei. “Introducerea rapidă a măsurilor de sprijin guvernamental combinată cu adaptarea locurilor de muncă a contribuit la moderarea ratelor de sărăcie. Cu toate acestea, şi în pofida diminuării impactului pe măsură ce criza a progresat şi a fost amortizată de măsurile de sprijin, ratele de sărăcie sunt aşteptate să rămână peste nivelul la care erau înaintea crizei”, susţine Banca Mondială.
Potrivit instituţiei financiare, pandemia a expus şi a accentuat inegalităţi profunde, oprind progresul în domenii multiple, inclusiv în ceea ce priveşte egalitatea de gen şi convergenţa veniturilor în toate statele membre ale UE. Astăzi, se estimează că sunt “expuşi riscului de sărăcie” în plus între trei şi cinci milioane de oameni din UE, pe baza pragurilor valorice la nivel naţional, comparativ cu cele de dinaintea crizei.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Raportul subliniază faptul că programele eficiente de redresare pot consolida progresele înregistrate în tranziţiile ecologice şi digitale aflate în curs de desfăşurare, în întreaga regiune. Pe măsură ce pandemia continuă, schemele de sprijin guvernamental şi lansarea în timp util a vaccinurilor rămân esenţiale pentru consolidarea rezilienţei firmelor, angajaţilor şi gospodăriilor. Având în vedere longevitatea crizei şi impactul asupra celor vulnerabili, multe guverne au optat pentru prelungirea duratei sprijinului pe tot parcursul anului 2021.
“O tranziţie prietenoasă cu mediul înconjurător, digitală şi favorabilă incluziunii este posibilă dacă politica economică este orientată din ce în ce mai mult către reforme şi investiţii în educaţie, sănătate şi infrastructură durabilă”, a declarat Gallina A. Vincelette, director pentru ţările Uniunii Europene în cadrul Băncii Mondiale.
Cu o contracţie a economiei UE de 6,1% în 2020, pandemia de COVID-19 a declanşat cea mai puternică recesiune din UE pe timp de pace, după cel de-al doilea război mondial. Guvernele trebuie să se asigure că există politici bine ţintite, precum şi politici pentru piaţa forţei de muncă active pentru a sprijini o redresare incluzivă. Raportul subliniază că ar trebui acordată o atenţie specială forţei de muncă vulnerabile de dinaintea pandemiei, cum ar fi tinerii, cei angajaţii informal şi liber profesioniştii. Aceste grupuri sunt mai vulnerabile în faţa ajustărilor la nivelul ocupării forţei de muncă pe timp de criză şi se pot confrunta cu perioade mai lungi de şomaj sau cu perioade în care se află în afara forţei de muncă active.
Femeile au fost afectate în mod disproporţionat de întreruperea muncii cauzată de pandemie, în special în sectoarele care se confruntă cu cele mai grave efecte ale crizei. Acest lucru a fost evidenţiat şi în Raportul Economic Periodic pentru UE din 2020 realizat de Banca Mondială, care a constatat că cel puţin una din cinci femei se va confrunta cu dificultăţi de întoarcere la muncă, comparativ cu unul din zece bărbaţi. Femeilor le-a fost mai greu să îşi reia munca datorită sectoarelor în care lucrează şi poziţiilor pe care le ocupă, precum şi din cauza responsabilităţii activităţilor casnice care au căzut disproporţionat în responsabilitatea lor – o manifestare a creşterii inegalităţilor din mediul casnic.
“Pe măsură ce redresarea va avea loc, va fi important ca sprijinul guvernamental să fie bine ţintit şi coordonat pentru a continua să atenueze impactul crizei, cu măsuri din ce în ce mai îndreptate către gospodăriile şi firmele vulnerabile. De asemenea, factorii de decizie trebuie să găsească un echilibru între a-i ajuta pe cei mai vulnerabili membri ai socieţăţii, a spori productivitatea economiei şi a menţine datoria publică la niveluri controlate”, a adăugat Gallina A. Vincelette.
Până în prezent, Banca Mondială a dedicat peste 1,7 miliarde de dolari pentru a ajuta economiile emergente din Europa şi Asia Centrală să atenueze impactul COVID-19. Din aprilie 2020, aproximativ 866 milioane dolari au fost direcţionate prin noi proiecte de răspuns de urgenţă (MPA / Vaccines). În plus, până la 904 milioane dolari sunt realocate, utilizate sau puse la dispoziţie în proiecte şi împrumuturi existente, inclusiv finanţare suplimentară, pentru a ajuta ţările în ceea ce priveşte răspunsul la pandemia de COVID-19.
Raportul Perspective economice globale al Băncii Mondiale sugerează că vom avea o creştere puternică, dar inegală în 2021. Economia globală va creşte cu 5,6% – cel mai puternic ritm post-recesiune din ultimii 80 de ani. Redresarea reflect, în mare măsură, o revenire puternice în cadrul unelor economii mari.