Sursa foto: Economedia / Ilona Andrei
Guvernul va demara cel puțin trei inițiative importante legate de digitalizare și AI anul viitor, a anunțat Mihai Ghigiu, Șeful Cancelariei Prim-ministrului, în cadrul conferinței A.I. PLAY în business și administrație, organizată de Economedia. Acestea vor viza ANAF, zona de tranport și zona de deșeuri. Pe de altă parte, o altă temă importantă în domeniu: România are o lege care spune că fiecare instituție publică e obligată, prin platforma de interoperabilitate, să dea date, spune Sabin Sărmaș, șeful Comisiei de IT&C din Camera Deputaților. Așteptăm încă platforma care va face ca această lege să fie efectiv implementată.
Una dintre secțiunile din cadrul conferinței a vizat modul în care autoritățile pot să analizeze volume mari de date cu AI pentru a lua decizii mai bune și cum poate inteligența artificială să ajute statul român să răspundă mai bine nevoilor cetățenilor.
„La nivelul guvernului, vom avea pe parcursul anului 2025 cel puțin trei instituții strategice în care vrem să folosim sau să ducem mai departe ideea de digitalizare și inteligența artificială. Vom încerca și vom vedea dacă vom da greș. Sunt companii cu care guvernul a discutat în ultimele luni, ne dorim nu ca administrația să facă această digitalizare, ci ca acel parteneriat să devină realitate. La anul vom vedea cel puțin trei inițiative importante pe acest proces de digitalizare și AI: ANAF, ce ține de colectare, zona de transport și zona de deșeuri. Pe aceste trei zone vom vede anul viitor declanșate inițiative. Este nevoie să începem împreună. Guvernul nu a fost mereu cel mai bun partener, însă fără o cooperare între cele două părți – mediul privat și public- nu se face. Guvernul nu are azi capacitatea singur de a face digitalizarea multor instituții”, a menționat Ghigiu.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
„Administrația publică din România e departe de ce am văzut în Estonia sau în alte țări europene, dar acele exemple puține exemple pe care le avem trebuie să le avem în vedere într-un context mai larg”, a spus Mihai Ghigiu, Șeful Cancelariei Prim-ministrului, Guvernul României. „Am pierdut într-o anumită măsură trendul digitalizării, sper să nu piedem trendul AI. Vorbim și despre a schimba mentalitatea, important e cu cine folosim această tehnologie. Avem cel puțin o instituție publică din România în care avem legislația, avem decizia a CSAT pentru digitalizare și ne confruntăm cu reticența funcționarilor publici în a participa la acest proces de digitalizare și de folosire a instrumentelor digitale. Avem nevoie de o schimbare de mentalitate. Aceste noi tehnologii e posibil să reducă numărul de angajați în domeniul public, dar va facilita modul în care administrația interacționează cu cetățeanul”, a spus Ghigiu.
Sabin Sărmaș, Șeful Comisiei de IT&C din Camera Deputaților, Parlamentul României, a reiterat că, din nou, suntem cam pe ultimele locuri în UE, și cu digitalizarea. „Șansa noastră este AI, suntem într-un moment în care putem să sărim peste alții, toate aplicațiile vor avea un modul sau vor fi bazate pe AI. Putem să sărim în fața altor țări apropiindu-ne de ce face Estonia, ceea ce e fabulos. Pentru asta trebuie să creăm competiție, să lăsăm companiile românești să lucreze, să le dăm suprafață de lucru mare. E o mare șansă. Din punctul de vedere al guvernului, din păcate noi nu avem o strategie AI încă. Putem face un lucru simplu: să revenim cu o politică de tip AI first – să folosim AI, în primul rând, unde se poate“, a spus Sărmaș.
Chiar ca reprezentant al guvernului Ghigiu admite că România are o problemă cu accesul la date și relevanța acestora. „Datele reprezintă cea de-a doua problemă fundamentaă: fie nu le avem, multe instituții publice folosesc ca bază de date excel, în cel mai bun caz, fie aceste date nu sunt interconectate”, a spus Ghigiu. Acesta a dat un exemplu de astfel de disfuncție: Ministerul Educației, Institutul Național de Statistică și unitatea care finanțează învățământul superior au definiții diferite pentru ce însemnă „studenți străini”.
„De foarte multe ori deciziile sunt bazate pe feeling, pe impresia decidentulu politic sau administrativ, fără să ai date concrete sau fără să ai date în timp real. Sunt momente când trebuie să iei decizii pe date de acum 2 ani, când pentru anumite domenii acestea sunt deja irelevante. Într-o primă fază, multor instituții publice le va fi greu să pună la dispoziție date relevante. Azi încă colectăm puțin prost, suntem egoiști în instituțiile publice la a împărtăși date”, a mai spus reprezentantul guvernului.
AI-ul poate ajuta în digitalizarea datelor, a subliniat Sărmaș, IT-ist de profesie. „Instituțiile stau pe date, e firesc să stea pe ele, de ele depinde existența lor. Pe plan legislativ, am cam rezolvat asta. Avem o lege care spune că fiecare instituție publică e obligată, prin platforma de interoperabilitate să dea date, s-au d dat normele de aplicare”, a amintit Sărmaș. Aceasta se va putea însă implementa efectiv doar atunci când vom avea și platforma de interoperabilitate, care este încă în lucru la Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării. Deocamdată au început doar procedurile de scriere a documentației.
“AI-ul poate să ne ajute să digitizăm datele. Dacă stau nestructurate, în excel, Ai ne poate ajuta să le structurăm mai repede. Dacă nu avem, lucrăm cu ce avem, implementăm acolo unde se poate. Pe call center-ul de la SEAP stau 40 de oameni care răspund pe email la tot felu de petiții, în mare parte aceleași, dacă antrenăm cu AI, luând mailuri, vom avea un bot capabil să răspundă la 90% dintre aceste emailuri. Din 40 de oameni, cinci rămân să răspundă la emailuri, ceilalți fac ceva mai valoros”, a spus Sărmaș.