Sursa foto: Pixabay
Ministerul Finanțelor afirmă că sunt necesare măsuri suplimentare de creștere a veniturilor, respectiv de creștere a taxării mediului de afaceri și a populației, care să acopere impactul bugetar de minim 33 miliarde lei al legii pensiilor, care nu a fost luat în calcul în propunerile de limite de cheltuieli pentru anul 2024 trimise Guvernului, arată un document obținut de Economedia.
Finanțele au arătat în avizul condițional acordat legii pensiilor că limitele de cheltuieli pentru anul 2024, propuse spre aprobare Guvernului, nu includ impactul suplimentar generat de aplicarea noii legi a pensiilor întrucât aceasta nu este adoptată.
„Având în vedere impactul suplimentar generat de intrarea în vigoare a noii legi a pensiilor încadrarea într-o traiectorie de ajustare a deficitului bugetar nu mai este posibilă fiind necesare măsuri suplimentare de creștere a veniturilor, respectiv de creștere a taxării mediului de afaceri și a populației care să aducă un impact bugetar de minim 33 mld lei respectiv un impact bugetar minim de 1,8% din PIB începând cu anul 2025”, arată documentul.
Ministerul Finanțelor mai arată în aviz că nu a „identificat surse suplimentare de acoperire a impactului bugetar”.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
„Astfel, în lipsa unor măsuri legislative care să conducă la creșterea veniturilor și/sau la reducerea cheltuielilor, impactul generat de noua lege a pensiilor va determina creșterea deficitului bugetar cu procentele mai sus menționate, ceea ce va afecta considerabil traiectoria de ajustare a deficitului bugetar”, arată documentul.
Amintim că noua lege a pensiilor a fost adoptată, joi, în ședința de Guvern, după ce a creat prima criză majoră din coaliția de guvernare din ultimii doi ani. Liberalii în frunte cu ministrul Finanțelor Marcel Boloș au reclamat, joi dimineață, „inadvertențe” pe cifrele din noua lege a pensiilor creată de ministerul Muncii condus de social-democrata Simona Bucura-Oprescu. Ministerul Finanțelor a dat joi aviz condiționat pe proiectul legii pensiilor, potrivit documentului consultat de G4Media. (Toate detaliile, AICI)
Premierul Marcel Ciolacu i-a cerut, joi, ministrului de Finanțe, Marcel Boloș (PNL) un plan de măsuri pentru digitalizarea ANAF, pe fondul tensiunilor dintre PSD și PNL pe tema noii legi a pensiilor. „Am parcurs și avizul Ministerului de Finanțe și categoric în anul 2024 nu va fi nicio mărire de impozite în România. Mai mult, în cererea de plată nr 4 e nevoie de o reformă fiscală, dar până la reforma fiscală aștept de la MF un plan de măsuri administrativ asumat atât în ceea ce privește colectarea la bugetul de stat, cât și planul concret în ce privește digitalizarea ANAF. Vreau să știu termene clare de implementare a e-facturare, facturi electronice pentru toate achizițiile din sistemul public, pentru toate produsele cu risc mare de evaziune și un plan de măsuri administrativ și legislativ.
Economedia a scris, miercuri: de unde aduce Guvernul 34 de miliarde de lei în plus la bugetul asigurărilor de stat pentru a majora pensiile și pentru a compensa contribuțiile în plus virate la Pilonul 2, anul viitor, în contextul în care ecuația bugetară pentru anul 2024 arată practic imposibil de rezolvat?
Impactul majorărilor este uriaș: cheltuielile cu pensiile cresc cu 30 de miliarde lei anul viitor. În același timp, contribuțiile virate la bugetul asigurărilor de stat rămân aceleași. Din contră, chiar, de la 1 ianuarie 2024 avem lege să se majoreze contribuția virată la Pilonul 2 de pensii de la 3,75% la 4,75%, așa că procentul virat la Pilonul 1, cel public, va scădea la 20,25%, de la 21,25% în prezent. Un minus de circa 4 miliarde lei la bugetul de pensii publice.
În 2023 cu siguranță că deficitul bugetar va depăși ținta asumată în fața Comisiei Europene, după ce veniturile au fost supraestimate, iar cheltuielile autorităților au derapat pe baza acestor venituri umflate din pix. În 2024 ecuația arată și mai complicat, în contextul în care Guvernul trebuie să majoreze salariile profesorilor, să plătească proiecte majore de infrastructură cărora trebuie să le taie panglica de an electoral, în timp ce reduce și deficitul bugetar. Iar măsurile fiscale adoptate în acest an cu aplicare în 2024 s-ar putea să nu fie suficiente, a recunoscut însuși ministrul Finanțelor Marcel Boloș, motiv pentru care am putea vedea noi surprize chiar până la finalul anului. (Detalii, AICI)