Sursa foto: Romgaz
Guvernul a majorat, brusc, în ședința de vineri, fără să existe o discuție publică, o dezbatere în acest sens sau consultări cu industria, redevențele pentru exploatarea resurselor de țiței și gaze naturale ale României, care anterior nu mai fuseseră modificate de aproape 20 de ani. Totuși, ministrul Finanțelor afirmă că noile redevențe se vor aplica doar când expiră perioadele pentru care au fost acordate licențele.
„Păi în momentul de față încasăm 2,336 miliarde lei din redevențe. Acuma, recunosc, noi am pus acolo acel procent care s-a convenit în coaliție, de indexare cu inflația, dar tot în proiectul de ordonanță am menționat că trebuie respectate clauzele de stabilitate ale licențelor de exploatare, iar dacă clauza de stabilitate spune că această redevență rămâne constantă până la sfârșitul perioadei pentru care a fost acordată licența, nu prea putem să facem nimic. Dar, dar, la momentul la care acea perioadă a expirat, noua redevență îi ia locul. Ca să aveți o imagine completă și corectă, încasăm așa: 400 de milioane de lei din redevența petrolieră, pentru 3 milioane de tone de țiței care se extrag (pe an – n.r.), 1,2 miliarde lei pentru 8,8 miliarde metri cubi de gaze naturale și 336 milioane lei pentru 36 de substanțe minerale pentru care avem acordate licențe. Însumați-le și vedeți cât obține statul român de pe urma exploatării bogățiilor solului, subsolului și a tot ce ne-a dat Dumnezeu″, a spus ministrul Finanţelor, Marcel Boloş.
Un proiect de ordonanță de urgență, adoptat vineri în ședință, majorează redevențele pentru extracția de țiței, extracția de gaze naturale, transportul petrolului și serviciile de înmagazinare subterană a gazului.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Astfel, redevența datorată pentru extracția de țiței se majorează la nivele cuprinse între 4,5% și 16%. Până acum, acestea erau cuprinse între 3,5% și 13,5%. Aceste nivele nu au mai fost modificate din anul 2004. Această majorare va afecta în principal producătorul OMV Petrom.
La gazele naturale, redevența se majorează la valori cuprinse între 4,5% și 15% din valoarea gazului extras, în timp ce anterior erau între 3,5% și 13%. Această majorare va afecta în principal producătorul național de gaze Romgaz.
Pentru transportul petrolului, redevența se majorează la 11,5%, de la nivelul anterior de 10%. Această majorare va afecta în principal operatorii sistemelor naționale de transport al gazelor naturale și petrolului, adică Transgaz și Conpet, și pe cel al terminalului petrolier de la Constanța, respectiv Oil Terminal.
Pentru serviciile de înmagazinare subterană a gazului redevența crește la 3,5% de la 3% anterior. Această majorare va afecta în principal filiala Depogaz a Romgaz și filiala Depomureș din grupul Engie.
Este important de precizat că anterior Guvernul dorea majorarea redevențelor cu rata inflației din anul anterior, când inflația a fost la un nivel ridicat, de peste 13%.
Federaţia Patronală Petrol şi Gaze (FPPG), care reprezintă producătorii de hidrocarburi din România, afirma, în acest context, că indexarea cu inflaţia a redevenţelor petroliere va genera un impact negativ asupra securităţii energetice naţionale, asupra economiei româneşti şi asupra veniturilor bugetului de stat.
Petroliștii afirmau că, „deoarece baza de redevențe este calculată în funcție de prețurile realizate, inflația este deja reflectată în formula actuală de determinare a redevențelor petroliere”. „În consecință, o astfel de măsură ar însemna o dublă aplicare a ratei inflației”, arăta FPPG.
În teorie, în contractele de concesiune existente, redevențele nu pot fi modificate, scrie Economica.net.
În august, ministrul Finanțelor Marcel Boloș afirma însă că redevențele pentru resursele minerale ale României, pentru bogățiile solului și subsolului sunt sub orice nivel. „O să le vedeți la momentul la care le voi prezenta, o să aveți surprize că unele redevențe vor crește considerabil. Este inadmisibil – m-am uitat la cei care exploatează bogăţiile statului, au o cifră de afaceri foarte mare – foarte bine!, au profit net foarte mare, iar redevenţa este aproape nesemnificativă. Nu poți să te îmbogățești pe resursele statului și să nu plătești statului ceea ce i se datorează”.
Boloș afirma: „Nu este corect să aibă cifre de afaceri de ordinul miliardelor de lei cei care exploatează bogăţiile solului, profituri uriaşe şi redevenţele la bugetul de stat să fie infime, unele chiar batjocoritoare. Vor fi reaşezate, fiind redevenţe care vor creşte şi de 1.000 de ori. E un lucru de bun-simţ. Sunt redevenţe rezultate din exploatarea resurselor minerale şi a hidrocarburilor, ca să nu spun de ceea ce înseamnă terenul statului român, de pe 300.000 de hectare să încasezi la bugetul de stat 2,5 milioane de lei, este penibilo-absurd”.