Sursă foto: Pixabay
Guvernul trece la economii pe final de an pentru a se încadra în ținta de deficit bugetar. Potrivit unei Ordonanțe de Urgență pentru plafonarea de cheltuieli, una dintre măsurile pe care vrea să le ia executivul este amânarea pentru anul viitor a unor drepturi salariale câștigate de angajați în instanță. Proiectul de ordonanță “pentru aprobarea unor măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare pe anul 2023 în vederea încadrării în ținta de deficit bugetar asumată prin Programul de Convergență” nu menționează despre câți bani ar fi amânați la plată pentru anual viitor, ci stabilește doar amânarea lor, potrivit articolului 6:
Art. VI. – (1) Tranșele aferente anului 2023 din sumele prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice, care fac obiectul plății eșalonate, reglementate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, precum și tranșa aferentă anului 2023 din sumele reprezentând drepturi de natură salarială restante stabilite în favoarea personalului din sistemul justiției prin acte administrative ale ordonatorilor de credite, a cărei plată este reglementată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2019 privind eșalonarea plății drepturilor salariale restante pentru unele categorii de personal din sistemul justiției, neplătite până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se plătesc în anul 2024;
(2) Prevederile alin. (1) se aplică și în ceea ce privește tranșele aferente anului 2023 din sumele prevăzute prin hotărâri judecătorești devenite executorii, având ca obiect acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, reglementate prin actele normative prevăzute la același alineat.
În preambulul documentului se menționează că măsurile sunt adoptate pentru că România se află în procedură de deficit excesiv, Programul de convergență 2022-2025 prevede ca deficitul bugetar pentru anul 2023 să nu depășească 4,4% din produsul intern brut, iar evoluția execuției bugetare pe primele nouă luni ale anului, în care ritmul de încasare al veniturilor este inferior celui prognozat la elaborarea bugetului, impune măsuri suplimentare de limitare a cheltuielilor, astfel încât să se asigure premisele încadrării în ținta de deficit stabilită pentru acest an.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Tot Executivul recunoaște că “în lipsa unor măsuri bugetare adoptate de urgență, care să conducă la limitarea și diminuarea cheltuielilor bugetare pe perioada rămasă până la sfârșitul acestui an, ținta de deficit asumată poate fi depășită, cu consecințe imediate asupra creșterii costurilor finanțării deficitului bugetar dar și asupra fondurilor alocate pentru investiții în cadrul Politicii de Coeziune cât și asupra fondurilor alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență”
Potrivit unor surse consultate de Economedia, ordonanța ar permite numeroase redistribuiri de bugete între ministere și în cadrul diverselor tipuri de cheluiteli, în contextul în care Guvernul ia în calcul să nu mai facă rectificarea bugetară în acest an. Proiectul de ordonanță prevede măsuri precum transferul de fonduri din bugetele ministerelor către fondul de rezervă al Guvernului, folosit adesea discreționar, amânarea pentru 2024 a plății unor drepturi salariale câștigate în instanță, oprirea achizițiilor de mobilă și stoparea finanțării din bani publici a unor evenimente, conform documentului obținut de Economedia.
- În mod normal, pe parcursul anului erau făcute una-două rectificări bugetare. Rectificările bugetare sunt importante pentru redistribuirea banilor de la un minister la altul sau de la un capitol de cheltuieli la altul, în cazul în care anumite ministere nu au performat și nu au reușit să cheltuie banii, în timp ce altele au depășit programul de cheltuieli, au finalizat mai repede anumite proiecte sau ele s-au dovedit a fi mai scumpe. Rectificarea era, totodată, verificată de instituții și autorități independente, precum Banca Națională sau Consiliul Fiscal. Transferurile pregătite acum de Finanțe prin proiectul de ordonanță nu mai pot fi verificate în același mod. Consiliul Fiscal a avertizat în nenumărate rânduri că Fondul de Rezervă la dispoziția Guvernului este folosit discreționar.
Surse afirmă pentru Economedia că noile măsuri au fost necesare după ce Guvernul a fost nevoit să aloce bani de urgență prin fondul de rezervă către cofinanțări în proiecte europene derulate de Ministerul Transporturilor și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene prin exercițiul financiar anterior. Acest exercițiu este la 90% absorbție, iar dacă cei 10% rămași nu se absorb până la finalul acestui an, atunci ei sunt pierduți definitiv.