sursa foto: Unsplash/ Paz Arando
Condițiile meteorologice mai calde decât în mod obișnuit în cea mai mare parte a UE au avut un impact negativ asupra culturilor de vară, iar condițiile de secetă s-au înrăutățit și au compromis potențialul de formare a randamentului, în special în România și Bulgaria, potrivit raportului „Perspectivele pe termen scurt pentru piețele agricole din UE din 2023 și 2024”, ediția de toamnă.
În 2023/24, producția de semințe oleaginoase a UE ar trebui să fie de 6%, peste ultimul an de comercializare, și ar putea ajunge la 33 milioane de tone. Acest lucru este determinat în special de creșterea producției de soia (+20%) și de producția de floarea-soarelui (+14%), care își revine după niveluri foarte scăzute înregistrate în sezonul trecut.
Producția de rapiță, care a fost în creștere în 2022/23, este de așteptat să fie mai degrabă stabilă la 19,6 milioane de tone în 2023/24, în ciuda unei mici creșteri a suprafeței cultivate (+1% față de 2022/23).
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Potrivit raportului CE, în ceea ce privește semințele de floarea-soarelui, există încă provocări pentru România și Bulgaria din cauza condițiilor adverse condițiilor meteorologice nefavorabile.
În comparație cu nivelurile istorice ridicate ale importurilor UE în 2022/23, atribuite provocărilor în ceea ce privește fluxurile comerciale din Ucraina și la dificultățile de utilizare a capacității de zdrobire din Ucraina, se preconizează că importurile de rapiță și floarea-soarelui vor scădea cu 15 % și, respectiv, cu 29,5 %, în timp ce importurile de boabe de soia sunt prognozate să crească cu 6 %, până la 14 milioane de tone, revenind la media nivelurile medii din ultimii 5 ani. În același timp, exporturile UE sunt este probabil să rămână relativ stabile.
Se estimează că în 2023/24 producția de proteaginoase din UE va rămâne relativ stabilă, la aproximativ 4,6 milioane de tone, în creștere cu 0,4 % față de 2022/23), în ciuda unei mici creșteri a suprafeței cultivate (+1.2%).
Se estimează că producția va scădea în anul de comercializare 2023/24 pentru linte (-25%) și fasole boabe (-2,9%) din cauza condițiilor nefavorabile de condițiilor meteorologice nefavorabile în unele țări producătoare din UE (de exemplu, Germania, Suedia, Polonia). Cu toate acestea, scăderea este parțial compensată de creșterea producției de mazăre de câmp, care se preconizează că va ajunge la 2,1 milioane de tone (+13% față de ultimul an de comercializare) datorită progreselor semnificative înregistrate în Germania, Franța și România.
Prețurile alimentelor încep să înregistreze scăderi
În timp ce indicele prețurilor alimentelor din UE a încetat să mai crească, acesta s-a stabilizat la un nivel relativ ridicat (aproximativ 141 în comparație cu indicele din 2015, cu 15 puncte sub nivelul din aceeași lună a anului trecut). Cu toate acestea, variațiile lunare ale prețurilor de consum la alimente sunt acum negative din iulie, ceea ce arată un început de deflație alimentară în UE. În mai multe țări din UE, această deflație a fost continuă din primăvară: Germania, Ungaria, Slovenia în mare măsură. În ceea ce privește Polonia, Cehia, România, Lithuania, Letonia, declinul a început abia din luna iunie.
Cu toate acestea, considerentele legate de preț sunt încă importante pentru consumatorii atunci când iau decizii de cumpărare. În timp ce prețurile lunare prețurile lunare ale alimentelor au înregistrat o ușoară scădere în UE în luna iulie și august (-0,2 % și, respectiv, -0,4 %), cheltuielile gospodăriilor au înregistrat în continuare o creștere.
Printre diferitele componente, achizițiile cu amănuntul de produse alimentare au reprezentat doar aproximativ 14% în 2021 din cheltuielile globale ale gospodăriilor. La cea mai mare pondere (aproximativ 25%) a fost ocupată de locuințe, apă, electricitate, gaze și alți combustibili. Aceste costuri au arătat, de asemenea, că o oarecare scădere din februarie, dar au crescut din nou în august. Alte cheltuieli, cum ar fi transportul (aproximativ 12%), recreerea și cultură (8%), restaurante și hoteluri (7%) și sănătate (5%) nu au înregistrat aproape niciun declin de la începutul lunii august anului. Prin urmare, în timp ce prețurile alimentelor ar putea începe să scadă, măsura în care acest lucru va influența consumul total ar depinde de capacitatea generală de cheltuire a consumatorilor.