Foto: Pixabay
1,5 milioane de salariați din România erau plătiți în iulie cu salariul minim de 3000 de lei și încă aproape 349.000 cu salariul minim de 4000 de lei, arată datele transmise de Inspecția Muncii, la solicitarea Economedia. Adică aproximativ o treime dintre salariați trebuie să se descurce în țara noastră cu salariul minim. Acesta a fost majorat de la 2.550 de lei brut în 2022 la 3.000 de lei brut în 2023 și există alte discuții privind potențiale creșteri, dar țara noastră are încă al doilea cel mai mic salariu minim din Europa.
Conform datelor centralizate de Inspecția Muncii la solicitarea Economedia, 1,5 milioane de salariați din România erau plătiți în iulie cu salariul minim de 3000 de lei și încă aproape 349.000 cu salariul minim de 4000 de lei. România avea la începutul anului peste 5,6 milioane de salariați activi. Ceea ce înseamnă că peste o treime dintre salariați sunt oficial declarați ca plătiți cu salariul minim.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Notă: Inspecția Muncii gestionează, prin Registrul General de Evidență a Salariaților 1n format electronic, baza de date privind salariații angajați cu contract individual de muncă în baza Codului muncii, formată din informațiile comunicate de către toți angajatorii din România prevăzuți prin legislația menționată și care se conformează acesteia prin transmiterea registrului. Nu fac obiectul declarării în registru unele categorii de lucrători, care sunt , însă, evidențiate la Agenția Națională de Administrare Fiscală, cum ar fi: funcționarii publici, militarii, personalul din justiție etc.
Cât e salariul minim și cât se muncește pentru el
Salariul minim în România a fost majorat de la 2.550 de lei brut în 2022 la 3.000 de lei brut în 2023 și de la 3000 la 4000, în Construcții.
Conform prevederilor art. 1 din Hotărârea Guvemului nr . 1447 / 2022 pentru stabillirea salariului de baza minim brut pe țară garantat ‘în plata , ‘începând cu dată de 1 ianuarie 2023, salariul de baza
minim brut pe țară garantat ‘în plata se stabilește ‘în bani, fără a include sporuri și alte adaosuri, la suma de 3.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru ‘în medie de 165 , 333 ore pe tună, reprezentând 18,145 lei/ora. În domeniile de activitate prevăzute la art. 60 pct. 5 din Legea nr. 227 / 2015 – Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, ‘în perioada 1 ianuarie 2023 – 31 decembrie 2028 , pentru
domeniul construcțiilor, salariul de baza minim brut pe țară garantat ‘în plata va fi de minimum 4.000 lei lunar, fără a include indemnizațiile, sporurile i alte adaosuri, pentru un program normal de lucru
în medie de pentru un program normal de lucru în medie de 165 , 333 ore pe tună , reprezentând ‘în medie 24 , 194 lei/ora.
În urmă cu un an, numărul salariaților cu salariu minim era mult mai mic – aproximativ 1,22 milioane, dintre care 815.660 cu salariul minim de 2550 de lei.
Printre posibilele explicații ale creșterii semnificative la 12 luni e și supraimpozitarea contractelor part-time. De asemenea, pentru a-și menține calitatea de microîntreprinderi pe firme, antreprenorii au fost nevoiți să aibă un salariat cu 8 ore care să fie plătit cu cel puțin salariul minim. Altfel ar fi trecut la impozit pe profit, conform Hotnews.
“Întotdeauna va exista tendința asta la măriri succesive si unitare”, spune, pentru Economedia, Florin Jianu, președinte al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici si Mijlocii din România.
În ce domenii se plătesc salariile minime?
Cel mai mare număr de salariați cu contracte cu normă întreagă plătiți cu salariul minim sunt în domenii precum comerț, industria prelucrătoare, transporturi (3000 de lei) și în Construcții (cu 4000 de lei).
Situația detaliată aici:
Situația în anul 2022:
România, al doilea cel mai mic salariu minim din UE
România are al doilea cel mai mic salariu minim din Uniunea Europeană, după Bulgaria, dar rata medie anuală de creștere între iulie 2013 și iulie 2023 a fost cea mai mare: +12,9 %, arată cele mai recente date publicate de Eurostat, biroul statistic al UE.
În iulie 2023, salariile minime din statele membre ale UE variau de la 399 de euro pe lună în Bulgaria la 2.508 euro pe lună în Luxemburg.
Venitul minim și traiul decent
Conform unei analize a companiei de consultanță EY, venitul minim încasat în prezent, de 1.900 lei, de un român este cu 50% mai mic, 1.000 lei, în medie, în valori absolute, decât pragul care se presupune că îi asigură traiul decent. Calculele sunt exemple pentru o persoană adultă singură. Dacă, pe de altă parte, dacă se are în vedere o familie mai numeroasă, care eventual include şi copii şi/sau alte persoane în întreţinere, atunci discrepanţele devin cu atât mai mari şi putem constata că nivelul de trai din România, pentru o bună parte a populaţiei, este departe de a fi “decent”.
România are foarte multe persoane cu venitul minim din totalul salariaților și există mari inegalități între județe, explica pentru Economedia sociologul Norbert Petrovici, cu ocazia unei analize privind evoluția României după intrarea în UE. „Inegalitățile din România sunt brutale. România e una dintre cele mai inegale țări din Europa. Asta se vede și din concentrarea capitalului și din inegalitățile salariale. 70 % din populație are sub salariul mediu pe economie, avem o proporție foarte mare de persoane cu salariu minim sau cu venituri în jurul acestei sume – cam 2 milioane de salariați. Noi avem o geografie a salariilor. Să dau un exemplu: în Botoșani 1 din 5 oameni de vârstă activă e salariat, în București procentul merge spre 75%. Numărul de persoane angajate salariate e foarte mic, avem județe întregi unde nu avem salariați. Și unde aceștia există, lucrează pe salariul minim pe economie”, arată Petrovici. „Salariul minim pe economie nu înseamnă bunăstare”, a subliniat acesta.
Ce spun firmele? Aproape 90% dintre IMM-uri spun că nu își pot permite majorări de salarii
Aproape 90% din întreprinderile mici și mijlocii arată că nu au posibilitatea creșterii salariului minim al angajaților în perioada următoare, iar aproape 70% spun că vor crește prețurile produselor/serviciilor, dacă Guvernul impune creșterea salariului minim, conform unui sondaj derulat recent de Consiliul Național al IMM-urilor din România.
La sondajul realizat în perioada 24-25.07.2023 au răspuns 887 antreprenori. În ceea ce privește forma de organizare, respondenții au fost 54,30% microîntreprinderi, 31,5% întreprinderi mici, 13,1% întreprinderi mijlocii și restul de 1,10% întreprinderi mari. În ceea ce privește domeniul de activitate al respondenților, 64,7% sunt din servicii, 18% aparțin comerțului și restul de 17,3% sunt firme din producție.
Întrebați dacă au posibilitatea creșterii salariului minim al angajaților în perioada următoare, 86,9% dintre antreprenori au răspuns cu „NU”.
Astfel, motivele pentru care nu vor putea crește salariul minim au fost menționate de către antreprenori ca (răspunsuri multiple): 61% costurile ridicate cu resursa umană; 55,8% vânzări limitate care nu permit creșteri; 30% contracte în curs cu preț impus; 22,7% lipsa unor fonduri europene care să asigure creșterea competitivității; 16,2% lipsa investițiilor publice care limitează existența contractelor pentru IMM-uri; 7,5% altele (creștere TVA, instabilitatea politică, lipsa predictibilității etc.).
Întrebați cu cât au posibilitatea creșterii salariului minim, 80,8% au răspuns că nu au posibilitatea, 10,3% că au posibilitatea creșterii cu 200 lei, 6,9% au posibilitatea creșterii cu 300 lei și doar 2% au posibilitatea creșterii cu 750 lei.
Totuși, în cazul unei impuneri de către Guvern a creșterii salariului minim, 93,2% din antreprenori au menționat că aceasta ar putea fi aplicată de la 1 ianuarie 2024 și doar 6,8% de la 1 septembrie 2023.
În ceea ce privește măsurile pe care le vor adopta în cazul impunerii de către Guvern a creșterii salariului minim, antreprenorii au menționat (răspunsuri multiple): 66,6% creșterea prețurilor produselor/serviciilor; 53,6% diminuarea personalului; 24,9% diminuarea activității firmei; 10,2% închiderea firmei; 9,9% reducerea programului de lucru al angajaților; 2,5% altele (pierderea competitivității firmei, reducerea profitului, regândirea activității firmei etc.).
Astfel, antreprenorii ar avea nevoie de următoarele măsuri de sprijin pentru a crește salariul minim (răspunsuri multiple): 64,5% deduceri suplimentare (reducerea/regândirea nivelului de taxare a muncii și realizarea unui nou sistem de acordare a deducerilor personale de care beneficiază salariații); 55,2% zero taxe pe forța de muncă pentru suplimentarea realizată; 21,8% impozitare progresivă a venitului din salarii; 2,7% altele (reducerea masivă a taxelor și ikmpozitelor, taxare mai mică pentru salariile mai mici, plafoane maxime de impozitare, menținerea TVA la același nivel etc.).
În final, întrebați care consideră că va fi procentul de diminuare a numărului de angajați ca urmare a creșterii salariului minim, antreprenorii au răspuns în proporție de 35,8% că vor diminua între 10%-50%, 34,8% vor diminua până în 10%, 19,1% nu vor diminua personalul deloc și 10,2% vor diminua peste 50% din personal.