sursa foto: Inquam Photos/ Octav Ganea
Coaliția PSD-PNL negociază în aceste zile un mega-pachet de măsuri fiscale, creșteri de taxe și impozite, care ar urma să fie aplicate fie de la 1 august, fie de la 1 septembrie, pentru a acoperi gaura bugetară de câteva zeci de miliarde de lei și pentru ca România să se încadreze în deficitul negociat cu Comisia Europeană, au declarat pentru G4Media.ro surse de la vârful celor două partide aflate la guvernare.
Unele creșteri de taxe și impozite sunt complet noi, cum ar fi introducerea unui impozit de 1% pentru clădiri rezidențiale care cumulat depășesc valoarea de 500.000 de euro, altele sunt idei mai vechi cum ar fi impozite mărite pentru jocuri de noroc și tutun.
Lista de măsuri obținută de G4Media.ro nu reprezintă un acord final între PSD și PNL, ci un scenariu de lucru aflat în analiză în acest moment la nivelul guvernului. Nu e clar dacă aceste creșteri de taxe și impozite ar urma să fie aplicate toate începând din acest an sau doar o parte.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Potrivit surselor G4Media, PSD și PNL cad greu de acord asupra propunerilor, deoarece fiecare partid dorește să-și protejeze propriul electorat. ”Dacă vor fi adoptate la pachet, va fi o lovitură dură pentru clasa de mijloc și mediul de afaceri”, au declarat pentru G4Media.ro surse liberale.
Redăm mai jos cele mai importante propuneri aflate în discuție pe masa coaliției:
- Introducerea unui impozit de 1% pentru clădirile rezidențiale care cumulat depasesc 500 de mii de euro. Un proprietar care deține mai multe imobile sau terenuri a căror valoare trece de acest prag ar urma să plătească minimum 5000 de euro anual la stat.
- Ajustare fiscală în cazul micro întreprinderilor care plătesc în prezent 1% pe cifra de afaceri în cazul în care această cifră nu depășește 500 de mii de euro. Se propune o ajustare fiscală în cazul micro-întreprinderilor care au nivel de profitabilitate de peste 30%. Impozitul în acest caz crește spre 2%. (potrivit unor surse guvernamentale, pentru circa 15 miliarde de euro profit raportat e micro se plătesc în prezent doar 1% impozit)
- Impozit pe dividende crescut de la 8% la 10%. (în discuție procentul)
- Impozit de 1 la sută pentru companiile a căror cifra de afaceri depășește 100 de milioane de euro. (Nu are susținere în Guvern)
- Majorarea salariilor minime de la 3.000 de lei la 3.300 de lei în prima etapă și la 3750 în a doua, respectiv în constructii de la 4.000 la 4.500
- Supraimpozitarea veniturilor care depășesc salariul Presedinelui României.
- TVA unic de 19%, eventual crescut la 21 sau 22%. În prezent există cote reduse de TVA pentru anumite bucuri și servicii, cum ar fi TVA de 9% la alimentele de bază. Asta ar însemna anularea cotelor diferentiate de TVA la Horeca, pâine, carne, lapte, cărți, activitati culturale, etc. Premierul Ciolacu s-a pronunțat recent împotriva creșterii TVA.
- Potrivit surelor G4Media.ro, în urma discuțiilor cu reprezentanta Comisiei Europene s-a decis să se mențină cele două tipuri de TVA (19% și 9%, inclusiv la HORECA)
- Vor fi supraimozitate sumele de transfer în cazul companiilor care își scot profitul din țară.
- Vor fi desființate 200 de mii de posturi neocupate din administrație.
- Introducere contribuției de asigurări de sănătate (CASS) si la salariile din Agricultura – Cultivare /Procesare / Producție si din Construcții
- Impozit mărit cu 10% la licența pentru jocuri de noroc, aparate tip “păcănele”, tutun rece – țigări electronice, băuturi de lux, cognac, rom, whiskey, champagne, alimente de lux – fois gras, icre negre, etc
- Creșterea de la 1% la 10% a impozitului pe câștigurile de la Bursă.
Context
Guvernul trebuie să facă rost de bani la buget pentru a se încadra în deficitul bugetar negociat cu Comisia Europeană, care nu trebuie să depășească 4, 4% din Produsul Intern Brut (PIB). Pe primele cinci luni, deficiul raportat de Ministerul Finanțelor a fost 2, 32% din PIB.
Dacă nu se încaderează în deficit, România riscă tăierea fondurilor europene.
Oficial, „gaura” la buget a ajuns la 9 miliarde lei în primele cinci luni ale anului. Aceasta este suma dintre programul de încasări al ANAF și încasările efective. Însă a fost vehiculată de asemenea o „gaură” de 20 de miliarde lei, care ar fi cauzată, pe lângă veniturile mai mici decât cele estimate, și de cheltuielile mai mari decât cele planificate.
Garua ar putea fi însă chiar mai are, de câteva zeci de miliarde, deoarece și profiturile companiilor au fost supraevaluate de finanțe, care nu a ținut cont de creșterea prețurilor la energie. Aceste creșteri au diminuat semnificativ profiturile companiilor.
Amintim că în aceste zile se află în vizită în România „șefa PNRR”, Celine Gauer, pentru a discuta despre jaloanele și reformele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Unul din jaloanele esențiale care trebuie îndeplinite și incluse în cererea de plată numărul 3, care va fi depusă probabil în septembrie, este intrarea în vigoare a modificărilor la Codul fiscal (Legea nr. 227/2015) pentru a reduce și/sau a elimina stimulente fiscale.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat, marți, că discuțiile cu Celine Gauer s-au axat pe reforma fiscală și depunerea cererii de plată numărul 3, el precizând că „Guvernul elaborează un plan de măsuri pentru consolidarea sustenabilității finanțelor publice”.