Sursa foto: Inquam Photos / George Călin
Ministrul desemnat al Finanțelor Publice Marcel Boloș a declarat miercuri, la audieri, că nu se pune problema introducerii unor noi taxe și impozite” și că nu va renunța la cota unică, a spus el, precizând că orice modificare a sistemului fiscal trebuie anunțată din timp.
El a precizat că principalul său obiectiv la este cel legat de predictibilitatea sistemului fiscal și a vorbit de „utilizarea eficientă” a facilităților fiscale, care trebuie analizate pentru a obține „cele mai bune politici fiscale”.
„Trebuie ca orice modificare a sistemului fiscal, mai ales politica de venituri, să fie anunțată din timp, fiindcă România are un avantaj extraordinar pe care și l-a câștigat: sistem fiscal atractiv pentru investitori”, a menționat Boloș. Acest lucru este demonstrat în volumul de investitii străine, spune el. „Predictibilitatea este o componentă importantă, alături de utilizarea eficientă a facilităților și deductibilitatilor fiscale. Acestea trebuie bine analizate pentru a obține cele mai bune politici fiscale și să asigurăm pe termen lung sustenabilitatea finanțelor”, a mai spus el.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Alte obiective sunt consolidarea fiscal-bugetară, sustenabilitatea finanțelor, creșterea economică sustenabilă, printr-un program „ambițios” de investiții publice de 112 miliarde lei în acest an și investiții private, pentru utilizarea fondurilor pentru schemele de ajutor de stat. Alte obiective sunt monitorizarea atentă a evoluției deficitului, alături de îmbunătățirea colectării creanțelor, metode mai bune de combatere a evaziunii fiscale, eliminarea risipei bugetare, valorificarea eficientă a patrimoniului statului și resurselor minerale, inclusiv concesiunile și redevențele. Boloș a precizat că un alt obiectiv este operaționalizarea Băncii Române de Dezvoltare, „pentru ca România să poată gestiona componenta de finanțare a investitiilor publice, cât și partea de garantare”.
El a spus că sunt mai mulți indicatori care trebuie armonizați, respectiv deficitul bugetar, datoria publică, ponderea scăzută a veniturilor fiscale și rata de acoperire a cheltuielilor de funcționare ale statului.
Boloș a mai spus că i-a atras atenția modelul japonez de finanțare a statului de către populație.
„Modelul japonez mie mi-a atras atenția. E o țară cu 300% grad de îndatorare. Totusi are cea mai mare parte din finanțarea deficitului și a refinanțării datoriei din împrumuturi interne. Populația a fost stimulată să intervină și să finanțeze deficitul bugetar. E de discutat în măsură putem să avem un astfel de model de finanțare a datoriei publice”, a spus el.
Amintim că România vrea să lanseze obligațiuni Samurai. Bloomgerg scria anterior că obligațiunile de tip Samurai revin pe agendele emisiunilor de obligațiuni ale țărilor din Europa de Est, în condițiile în care guvernele din regiune vor să își diversifice sursele de finanțare într-un moment de creștere a costurilor cu emisiunile de obligațiuni în euro și dolari, transmite Bloomberg. Polonia analizează o revenire pe piața de obligațiuni japoneze în acest an, după o pauză de un deceniu, iar România și Slovenia au și ele planuri care vizează debutul emiterii de obligațiuni Samurai, un termen pentru obligațiunile denominate în yeni oferite de un emitent non-japonez.
Despre gaură bugetară
Să nu uităm că ipotezele în anul 2022 cu inflație și condiții de creștere a veniturilor s-au schimbat. Era limpede că va fi o încetinire a veniturilor bugetare și baza de impunere s-a redus.
Cum se va rezolva problema deficitului bugetar?
Am menționat consolidarea fiscală bugetară. Acolo trebuie să ne îndreptăm, este unul din criteriile importante pentru a adera la zona euro.
O analiză atentă în care revizuim și ne uităm cu atenție la sistemul de facilități fiscale, la sistemul de deductibilități fiscale poate fi o cale de a ajunge la repunerea pe traiectoria normală a sustenabilității finanțelor publice.
Nu e un subiect care poate fi ad-hoc, o decizie care poate fi ad-hoc și să iau promisiuni care nu fac sens cu seriozitatea și responsabilitatea unei astfel de decizii.
Despre cota unică
Renunțarea la cota unică, în niciun caz. Bugetul din 2022 a fost elaborat pe ipoteza cotei unice și trebuie să discutăm despre predictibilitatea sistemului fiscal.
Noi impozite și taxe – nu.
Relația între ANAF și mediul de afaceri – aici trebuie să avem în vedere eficiența controalelor, pentru că scopul lor este ca bugetul de stat să își crească banii. Dacă acestui scop ne subrogăm ca banii în forma controalelor reflectate sunt aduși în bugetul de stat, atunci aceste controale și-au atins scopul.
Merg în continuare pe conformare voluntară, pe consiliere, acesta trebuie să fie scopul ANAF.
Despre prima rectificare bugetară
Prima rectificare bugetară va veni cu acel plan de acțiuni pentru ceea ce înseamnă încasarea mai multor venituri la bugetul la stat. Deocamdată nu mă prounț asupra acestui plan de măsuri.
Vă asigur că planul va fi discutat din timp, având în vedere un pachet de măsuri complet.
Despre aderarea la zona euro
Prematur, trebuie prima dată să rezolvăm problemele de fond. Convergența e importantă, să ajungem la 80% din media PIB la nivelul UE. Creștere economică, consolidare fiscală, ca să putem să avem un plan serios.
Nu aș putea da un an de referință, nu este o abordare serioasă, trebuie chibzuință într-o decizie atât de importantă.
Despre optimizare fiscală
Optimizarea fiscală abuzivă este un subiect care îl avem în vedere (sic!) și e o măsură pentru care vom veni cu un plan de acțiune astfel încât să putem să ajungem la o impozitare corectă a companiilor multinaționale.
Bani pentru creșterea salariilor profesorilor
Sursa bugetară la ceea ce înseamnă creșterea salariilor profesorilor este din bugetul de stat.
https://www.youtube.com/watch?v=Bb9vhUqnYlI