Consumul de gaze al României este la cote istoric reduse în acest an, cu precadere în această perioadă, și, din această cauză, exportăm o cantitate de gaze în Ungaria care reprezintă peste 20% din tot consumul intern. Directorul Transgaz, Ion Sterian, operatorul Sistemului Național de Transport, recunoaște că avem un consum foarte mic pentru că marea industrie energointensivă este închisă sau are producția suspendată. Spune însă că lucrurile se vor schimba radical în următorii ani. Astfel, spune Sterian, urmează construcția unor termocentrale de capacitate mare pe gaze, iar cel puțin două combinate de îngrășăminte (industria îngrășămintelor este cel mai mare consumator de gaze) se vor redeschide. În prezent nu mai funcționează niciun combinat de îngrășăminte, cu excepția Azomureș, dar care este la doar 10% din capacitate.
„În următorii 3-4 ani, în România, consumul de gaze naturale va crește cu circa 9-10 miliarde metri cubi de gaze naturale. Acest lucru se va realiza prin construirea centralei electrice de la Mintia cu o capacitate de producție de 1700 MWH și un consum de 2,5 miliarde metri cubi de gaze pe an, prin construcția celor două centrale pe co-generare de la Ișalnița și Turceni, din cadrul planului de restructurare al CEO, aprobat deja de Comisia Europeană, cu o producție de 1200 MWH și un consum de 1,5 miliarde metri cubi gaze naturale, prin finalizarea lucrărilor, la sfârșitul anului, la Centrala de la Iernut, cu o capacitate de producție de 450 MWH și un consum de 1 miliard metri cubi gaze naturale, dar și prin repornirea Combinatului de îngrășăminte Azomureș, care consumă anual 1,2 miliarde metri cubi gaze naturale, prin repornirea Combinatului chimic de la Piatra-Neamț, care consumă peste 0,8 miliarde metri cubi gaze naturale pe an. În plus, trebuie să avem în vedere că un consum adițional de 2-3 miliarde metri cubi pe an va veni din partea localităților care se vor racorda la rețeaua de gaze naturale, unde administrațiile locale au pregătit deja proiecte de distribuție folosind instrumentele aflate la dispoziție: PNRR, Fondul de Modernizare, RepowerEU, sau Programele Guvernamentale, precum Anghel Saligny”, a spus Ion Sterian, citat de Cotidianul.ro.
Termocentrala de la Mintia este deținută de grupul irakian Mass Global Energy care a promis investiția a 1 miliard de euro pentru crearea unei capacități de producție pe gaz de 1.700 MWh. Contractul pentru construcția acestei capacități a fost semnat cu grecii de la Avax.
La Turceni și Ișalnița, parte din CEO, este în vigoare un parteneriat cu Alro Slatina, care va investi și ea bani în proicet, însă mare parte din fonduri provin din bani de la stat și din Fondul de Modernizare.
Termocentrala Iernut este finalizată în proporție de peste 70%. Recent, lucrările au fost reluate cu antreprenorul portughez Duro Felguera care și-asumat finalizarea proiectului în acest an.
Azomureș este oprită din decembrie 2021. Acum o săptămână compania a reînceput producția, însă la doar 10% din capacitate. Combinatul Ga Pro Co Săvinești (din județul Neamț), la care face referire directorul Transgaz, a făcut parte din grupul InterAgro, al omului de afaceri Ioan Niculae. A intrat în insolvență în 2019 și a fost vândut firmei Noth Chemicals din București, care are ca obiect de activitate comerțul cu îngrășăminte.
Dacă se va confirma că România își va dubla consumul de gaze în patru ani, atunci este, bineînțeles, nevoie de mai multe surse de gaz. Se leagă de faptul că în 21 iunie Petrom va anunța decizia de investiție comercială în extracția gazelor din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, de unde, tot peste patru ani, vor începe să iasă, treptat, până la șapte miliarde de metri cubi anual. Practic, aproape o dublare a producție actuale, de gaze, care este de circa nouă miliarde de metri cubi. Se pot adăuga gaze aduse din import, România fiind legată cu gazoducte cu toți vecinii, mai puțin Serbia. Sursa gazului poate fi Rusia, via Turcia și Bulgaria, Azerbaidjan, via Bulgaria, Ungaria, de la hub-ul Baumgarten Viena sau gaze natural lichefiate descărcate de pe metaniere în porturile grecești și turcești.