sursa foto: Agerpres/ Nicoleta Pană
Ministrul Muncii Marius Budăi a anunțat, luni, câteva dintre principiile agreate cu Comisia Europeană pentru reforma pensiilor, printre care: eliminarea „anumitor” pensii speciale, pensiile militare fiind și ele supuse reformei, creșterea treptată a vârstei de pensionare pentru toți românii la 65 de ani (deși nu a menționat calendarul în care se va ajunge la această vârstă de pensionare), iar pensiile vor fi calculate raportat la toată perioada de muncă, nu doar la ultimii ani de activitate, când salariile sunt mai mari, astfel că nicio pensie nu va depăși salariul din perioada de activitate.
Principalele declarații ale lui Marius Budăi:
- Astăzi am prezentat lui Marcel Ciolacu și lui Nicolae Ciucă concluzile avute în urma discuțiilor cu Comisia Europeană pe ceea ce se întâmplă cu pensiile în sistemul public și pensiile plătite în baza unor legi speciale.
- Raportul Băncii Mondiale, după amendamentele depuse la Senat, au avut parte de un studiu de impact realizat de BM, care a fost trimis anterior la Bruxelles
- Sunt multe lucruri rezolvate deja: reajustarea procentului aferent bazei de calcul, plafonarea veniturilor astfel încât să nu depășească nicio pensie salariul, eliminarea perioadelor asimilate și supraimpozitarea au fost lucruri care au fost apreciate.
- S-au mai stabilit, pentru a îndeplini jalonul și a nu pune în pericol implementarea PNRR, câteva criterii care să apară în următoarele amendamente, astfel încât după ce trece legea și de Camera Deputaților, jalonul să fie îndeplinit. Aceste lucruri sunt deja agreate cu CE și dacă ele se întâmplă jalonul este îndeplinit. Acele principii și criterii stabilite cu Comisia Europeană sunt următoarele:
- Creșterea treptată a vârstei de pensionare, în conformitate cu sistemul public de pensii, până la vârsta de 65 de ani. Astfel, fiecare om care lucrează în România, va trebui să fie echivalent, să nu fie deosebiri între cei care lucrează în anumite sisteme și cei care lucrează în sistemul public de pensii și vor avea o vârstă de pensionare până la vârsta de 65 de ani, așa cum este prevăzută gradual și în legea dn sitemul public de pensii.
- Drepturile de pensii vor fi calculate prin creșterea treptată a perioadei de contribuție, așa cum este prevăzut și în sistemul public, astfel încât la finalul acestei perioade să se ajungă treptat astfel încât raportarea să fie la întreaga perioadă. Deci nu vor mai fi alese anumite perioade din interiorul a ceea ce au contribuit, ci va fi raportare la întreaga perioadă.
- Un alt principiu este creșterea treptată a vechimii în specialitate, pentru acele categorii care nu aveau deja această raportare.
- Alt principiu este eliminarea unor categorii de indemnizații și pensii stabilite și plătite în baza unor pensii speciale. Acest lucru se face și s-a făcut până acum prin acea nepermitere de asimilare a perioadelor. Este exemplul cu magistrații cărora nu li se mai permite asimilare, ci 20 de ani cel puțin în magistratură, pentru că doar atunci ai acele interdicții și limitări ale unor drepturi. De asemenea, au fost exceptate unele categorii din funcționarii publici parlamentari de la acest aspect.
- O parte din amendamente sunt gata și le-am prezentat liderilor coaliției. Am primit dispoziție ca până miercuri seara să fie gata scrise și discutate cu sistemele și colegii miniștri de resort, împreună cu specialiștii din ministere, să avem amendamentele terminate și finalizate, astfel încât joi coaliția politică să le poată depune în Parlament.
Întrebări:
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Funcționarii parlamentari și magistrații nu vor mai putea să își aleagă perioada la care este raportată baza de calcul?
Nu vor mai putea să își aleagă perioada, însă acest lucru se va întâmpla treptat. Vor fi anexe care vor conține tabele, care în funcție de luna și anul ieșirii la pensie vor avea perioade diferite. Va fi o perioadă treptată, astfel încât va fi o creștere până la raportarea pe întreaga perioadă de 25 de ani.
Până în ce an trebuie să ajungă?
La solicitarea Comisei, pentru a nu bulversa sistemul, lucrăm acum la acele tabele.
Ce se întâmplă cu pensiile militarilor și cu pensiile angajaților din Ministerul de Interne? Comisia Europeană le păstrează în plată? Guvernul spunea că nu sunt pensii speciale, că sunt deja contributive, dar de la Bruxelles nu aveați derogare.
A fost o discuție că de ce. Revin la PNRR, a fost o greșeală scrisă acolo și am explicat-o când într-un document oficial am folosit o expresie inexistentă din punct de vedere juridic în România, și anume „pensii speciale”. Această expresie o puteți folosi în comunicare publică, nu într-un document oficial. Însă pensiile militare sunt și ele supuse reformei, explicându-le specialiștilor din Comisia Europeană că pensiile militare deja au trecut prin 4 reforme în România, pornind de la accederea României la NATO și trecând prin celelalte reforme și acea plafonare din 2017.
Concret, cu pensiile aflate în plată ce se întâmplă?
Pensiile aflate în plată nu vor scădea. Vorbim doar de acele pensii care depășesc salariul aflat în activitate și de acelea care nu afectează partea de contributivitate, lucru care e deja în proiectul de lege propus de Guvern și trimis în Parlament.
Anumite pensii speciale vor fi eliminate. Le puteți enumere?
În momentul în care s-a luat decizia să nu se mai permită perioade asimilate, o parte din acele persoane, acele profesii care aveau perioada asimilată cu magistrații, impunându-se această vechime minimă de 20 de ani și crescând perioada pe 25 de ani, pentru toți, acele categorii de profesii nu vor mai intra în această pensie și vor fi eliminate. La funcționarii publici parlamentari, personalul auxiliar și administrativ sunt categorii care nu mai fac parte din categoria de funcționari publici parlamentari.
MIPE spune că nu vom putea modifica PNRR, până nu încheiem reforma pensiilor speciale, reforma legii pensiilor și reforma legii salarizării unitare.
Încheierea PNRR se face în 2026, e clar că nu vom putea să încheiem acest plan dacă nu avem reformele făcute. Reforma pensiilor plătite în baza unor legi speciale este aferentă cererii de plată numărul 3, iar noi suntem încă la cererea de plată numărul 2. Reforma pensiilor și reforma legii salarizării unitare sunt pentru cererea de plată numărul 4.
Premierul a susținut public că pensiile militare sunt pensii de serviciu care deja au fost reformate. Cum a reacționat premierul când ați anunțat că toate aceste pensii trebuie incluse în reformă?
Premierul și președintele PSD sunt determinați ca implementare PNRR să nu fie pusă în pericol. Suntem în căutarea soluțiilor astfel încât nici să nu bulversăm sistemele, nici să nu afectăm sistemele din punct de vedere al independenței – mă gândesc la deciziile Curții Constituționale și la tot contextul actual – și am spus-o și eu de foarte multe ori că pensiile militare nu sunt pensii speciale. Însă principiu de bază de la care s-a plecat cu Comisia este acela de a nu mai permite prin legislație ca sistemele să fie abuzate. Da, pensiile militare nu sunt pensii speciale. De fapt, legislativ, nicio pensie din România nu este pensie specială. Însă trebuie să faci această tranziție către ceea ce înseamnă omul obișnuit, nu trebuie să mai fie deosebiri atât de mari.
Supraimpozitarea pe partea de contributivitate la pensiile speciale se modifică?
Urmează discuții cu specialiștii din Ministerul de Finanțe, au fost și discuții în coaliție. Penultima decizia a liderilor coaliției ca toți miniștrii de resort să vină cu input alături de mine este încă în vigoare.
Deci vorbim de impozit de 15%?
Nu, rămâne în discuție. Este un aspect asupra căruia încă reflectăm.
Ar putea să crească?
Nicidecum în scădere.
Raportul Băncii Mondiale arăta că este insuficientă reducerea.
Eu nu am citit așa. A spus că este o măsură care aduce o economie. La venitul brut nu are cum să aducă, dar produce efecte pe venitul net.
Pensiile de serviciu acum în plată vor putea fi afectate de acesată reformă?
Este deja stabilit în proiectul inițial aprobat de Guvern că pensiile care depășesc venitul aflat în activitate vor fi afectate, da.
Vor fi impozitate cu 15%?
Vor fi afectate cu recalcularea care arată clar că nu va mai fi nicio pensie care să depășească venitul aflat în activitate, respectând deciziile CCR care spun că „fără a afecta partea de contributivitate”.
De când vor fi calculate pensiile după noile criterii?
De la momentul intrării în vigoare a legii și de la momentele pe care le vom găsi în acele anexe, pentru că va fi o trecere treptată. Nu poți să faci o rearanjare bruscă dacă îți dorești să fii responsabil.
Datele Casei Naționale de Pensii arată că magistrații au o pensie de 25.000 de lei, iar partea de contributivitate este de doar 5.000 lei. Ne putem aștepta ca după această lege acea persoană să rămână cu o pensie de doar 5.000 lei?
Este un cumul de prevederi, este acea supraimpozitare, este acea raportare la venitul aflat în activitate, nu e doar așa. Nicio pensie nu va depăși venitul afectat în activitate, fără afectarea părții de contributivitate. Calculul se va face raportat la perioada aflată în activitate.
Această prevedere se referă doar la patra contributivă sau și la partea necontributivă? Partea necontributivă este considerată un drept deja câștigat?
Nu. Principiul foarte clar este ca nicio pensie să nu depășească venitul aflat în activitate. Restul se discută pe partea de cod fiscal și altele.
Vom mai vedea pensii pentru funcționari parlamentari, curtea de conturi? Se schimbă regimul și pentru diplomați?
Bineînțeles că se schimbă. Și ei au treptat creșterea vârstei de pensionare și au și treptat raportarea. Creșterea perioadei la care se face stabilirea drepturilor va fi calculată printr-o creștere treptată a perioadei de contribuție, către perioada totală.