Sursa foto: iib.int
România încă apare ca membru în Banca Internațională de Investiții (BII) și Banca Internațională de Cooperare Economică (BICE), două bănci care au legături cu statul rus, arată site-urile oficiale ale celor două instituții financiare. Surse din Ministerul Finanțelor au transmis la solicitarea Economedia că România a trimis către cele două instituții financiare o scrisoare de retragere automată în șase luni, care își va face efectul în luna iunie. În noiembrie, președintele Klaus Iohannis a promulgat o lege pentru retragerea României din aceste două bănci. Spre comparație, Cehia, care de asemenea și-a anunțat retragerea din aceste bănci, a și reușit să încheie acest proces, la începutul lui 2023. Miercuri, Statele Unite au inclus pe lista de sancțiuni Banca Internațională de Investiții din Ungaria, considerată o „bancă rusească de spionaj”.
Cine sunt membrii IIB? „Următoarele țări sunt membre ale Băncii: Republica Bulgaria, Republica Cuba, Ungaria, Mongolia, România, Federația Rusă și Republica Socialistă Vietnam”, arată miercuri site-ul Băncii Internaționale de Investiții. Conform acestuia, România este reprezentată încă în IIB de către Alin Marius Andrieș, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, ca guvernator, și de către Boni Florinela Cucu, Director general al Ministerului de Finanțe, ca Director.
În noiembrie anul trecut, IIB încă derula investiții și operațiuni în România și afirma că acestea „arată o recunoaștere ridicată a Băncii în rândul investitorilor instituționali români, cum ar fi fondurile de pensii, companiile de asigurări”.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Totodată, în cele mai recente documente de pe site-ul BICE, din martie 2023, România încă apare ca membru al acestei bănci.
Citește și: Ce impact financiar ar putea avea retragerea României din cele două bănci rusești în care este membră
Ce este Banca Internațională de Investiții și de ce este numită „banca lui Putin”
Banca Internaţională de Investiţii (BII) a fost fondată în anul 1970, la inițiativa Uniunii Sovietice, cu scopul de a finanța statele din Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER). Ea a fost gândită de Kremlin, la acea vreme, drept o contrapondere la instituțiile financiare occidentale, precum Banca Mondială, FMI și Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare.
Banca s-a prăbușit și ea după prăbușirea URSS, solicitând Rusiei să o susțină până în 2012, când a fost demarat un plan de redresare.
De-a lungul timpului, unele state acum parte din Uniunea Europeană au renunțat la apartenența la BII, respectiv Ungaria și Polonia, în anul 2000. Ungaria luase această decizie din cauza suspiciunilor cu privire la operațiunile opace ale BII. Însă în mai 2015, pe fondul unei relații mai apropiate cu Rusia, premierul ungar Viktor Orban a decis să revină în BII. De altfel, Banca Internațională de Investiții și-a stabilit sediul central la Budapesta, în 2019, după o solicitare a premierului Viktor Orban către președintele rus Vladimir Putin, ca parte a eforturilor sale de a face din Budapesta un centru financiar global.
Serbia a devenit cel mai nou membru al băncii, în decembrie 2021.
În prezent, acţionarii Băncii Internaţionale de Investiţii sunt: Bulgaria, Cuba, Cehia, Ungaria, Mongolia, România, Rusia, Serbia, Slovacia și Vietnam.
BII insistă că nu este rusească, în ciuda faptului că Moscova controlează o participaţie de 47% la bancă.
Banca Internațională de Investiții a fost calificată de-a lungul timpului drept o bancă controversată. Din acest motiv, și-a primit adesea porecle precum „banca lui Putin, „calul troian al lui Putin”, „banca spionilor”, „bancă rusă obscură”.
Departamentul de stat al SUA a avertizat, la mutarea sediului IBB la Budapesta, că Rusia va folosi banca „pentru a-și extinde influența malignă în Ungaria și în regiune”.
Banca nu este taxată în țările membre și beneficiază de o serie de imunități și privilegii. De exemplu, statul maghiar nu poate să intre în clădire fără autorizație prealabilă, deoarece IIB beneficiază de un statut juridic similar cu misiunile diplomatice și birourile organizațiilor internaționale. Autoritățile maghiare pot intra în clădire numai cu consimțământul explicit al Băncii, după regulile și în condițiile stabilite de Bancă.
România este de la început membru al acestei bănci fondate în anul 1970 de către fostele state comuniste pentru a finanţa operaţiunile CAER. Și, deși apartenența a fost pusă sub semnul întrebării de-a lungul timpului de numeroase ori, a fost nevoie de invazia Rusiei în Ucraina pentru ca țara noastră să decidă într-un final să se retragă din această instituție financiară cunoscută sub porecla „banca lui Putin”.
Acțiunea agresivă a Rusiei, care a lansat război în țara vecină, Ucraina, a deschis calea înspre o altă posibilă mișcare, fiindcă România mai e membră într-o altă „bancă rusească”. Este vorba despre Banca Internaţională de Cooperare Economică (BICE), instituţie financiară internaţională cu sediul la Moscova, Federaţia Rusă.
BICE, o „punte” între est și vest”
Banca Internațională de Cooperare Economică e “punte între est și vest”, conform descrierii de pe site – BICE promovează integrarea între țările din Est si Vest. Banca promovează schimburile comerciale externe, oferind clienților săi diferite servicii de cash management.
BICE, instituție financiară înființată în 1963, care operează sub un acord inter-guvernmental, e înregistrată la secretariatul ONU și are doar opt țări membre: Bulgaria, Vietnam, Mongolia, Polonia, Rusia, România, Slovacia, Cehia.
Banca are un capital de 400 de milioane de dolari, adică nesemnificativ la nivel mondial, ca instituție financiară.