Sursa foto; WANG Zhao / AFP
Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, luni, decretele privind promulgarea legilor care denunţă Acordul interguvernamental privind înfiinţarea Băncii Internaţionale de Investiţii şi a Statutului acesteia şi a Convenţiei privind decontările multilaterale în ruble transferabile şi organizarea Băncii Internaţionale de Colaborare Economică.
Şeful statului a promulgat legile pentru denunţarea Acordului interguvernamental privind înfiinţarea Băncii Internaţionale de Investiţii şi a Statutului acesteia, semnate la Moscova la 10 iulie 1970, şi a protocolului său de modificare şi completare şi pentru denunţarea Convenţiei privind decontările multilaterale în ruble transferabile şi organizarea Băncii Internaţionale de Colaborare Economică, încheiată la Moscova, la 22 octombrie 1963, şi a protocoalelor sale de modificare şi completare, scrie Agerpres.
Legile prevăd că notificările de renunţare la calitatea de membru se vor transmite consiliilor Guvernatorilor Băncii Internaţionale de Investiţii şi Băncii Internaţionale de Cooperare Economică după intrarea în vigoare a actelor normative, iar retragerea efectivă din acţionariat se va face la şase luni de la transmiterea notificărilor. De asemenea, se mandatează Guvernul să întreprindă demersurile necesare pentru retragerea României din Banca Internaţională de Investiţii şi din Banca Internaţională de Cooperare Economică. Cheltuielile ocazionate de retragerea din acţionariatul băncilor, precum şi cele privind asistenţa tehnică şi juridică se vor asigura din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
MAE va face cunoscut, prin ordin publicat în Monitorul Oficial, data la care Acordul privind înfiinţarea Băncii Internaţionale şi protocolul său de modificare şi completare, precum şi data la care Convenţia privind decontările multilaterale în ruble transferabile şi organizarea Băncii Internaţionale de Colaborare Economică şi protocoalelor sale de modificare şi completare îşi încetează valabilitatea în relaţie cu România.
„Băncile rusești”
România este membru al unei bănci fondate în anul 1970 de către fostele state comuniste pentru a finanţa operaţiunile CAER și, deși apartenența a fost pusă sub semnul întrebării de-a lungul timpului de numeroase ori, a fost nevoie de invazia Rusiei în Ucraina pentru ca țara noastră să decidă într-un final să se retragă din această instituție financiară cunoscută sub porecla „banca lui Putin”.
De asemenea, România se va retrage din Banca Internaţională de Investiţii. Este vorba despre o bancă fondată în urmă cu mai bine de 50 de ani de către fostele state comuniste și a cărei apartenențe a fost pusă sub semnul întrebării de-a lungul timpului de numeroase ori. Acțiunea agresivă a Rusiei, care a lansat război în țara vecină, Ucraina, a deschis calea înspre o altă posibilă mișcare, fiindcă România mai e membră într-o altă „bancă rusească”. Este vorba despre Banca Internaţională de Cooperare Economică (BICE), instituţie financiară internaţională cu sediul la Moscova, Federaţia Rusă.
Ce este Banca Internațională de Investiții și de ce este numită „banca lui Putin”
Banca Internaţională de Investiţii (BII) a fost fondată în anul 1970, la inițiativa Uniunii Sovietice, cu scopul de a finanța statele din Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER). Ea a fost gândită de Kremlin, la acea vreme, drept o contrapondere la instituțiile financiare occidentale, precum Banca Mondială, FMI și Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare.
Banca s-a prăbușit și ea după prăbușirea URSS, solicitând Rusiei să o susțină până în 2012, când a fost demarat un plan de redresare.
De-a lungul timpului, unele state acum parte din Uniunea Europeană au renunțat la apartenența la BII, respectiv Ungaria și Polonia, în anul 2000. Ungaria luase această decizie din cauza suspiciunilor cu privire la operațiunile opace ale BII. Însă în mai 2015, pe fondul unei relații mai apropiate cu Rusia, premierul ungar Viktor Orban a decis să revină în BII. De altfel, Banca Internațională de Investiții și-a stabilit sediul central la Budapesta, în 2019, după o solicitare a premierului Viktor Orban către președintele rus Vladimir Putin, ca parte a eforturilor sale de a face din Budapesta un centru financiar global.
Serbia a devenit cel mai nou membru al băncii, în decembrie 2021.
În prezent, acţionarii Băncii Internaţionale de Investiţii sunt: Bulgaria, Cuba, Cehia, Ungaria, Mongolia, România, Rusia, Serbia, Slovacia și Vietnam.
BII insistă că nu este rusească, în ciuda faptului că Moscova controlează o participaţie de 47% la bancă.
Banca Internațională de Investiții a fost calificată de-a lungul timpului drept o bancă controversată. Din acest motiv, și-a primit adesea porecle precum „banca lui Putin, „calul troian al lui Putin”, „banca spionilor”, „bancă rusă obscură”.
Departamentul de stat al SUA a avertizat, la mutarea sediului IBB la Budapesta, că Rusia va folosi banca „pentru a-și extinde influența malignă în Ungaria și în regiune”.
Banca nu este taxată în țările membre și beneficiază de o serie de imunități și privilegii. De exemplu, statul maghiar nu poate să intre în clădire fără autorizație prealabilă, deoarece IIB beneficiază de un statut juridic similar cu misiunile diplomatice și birourile organizațiilor internaționale. Autoritățile maghiare pot intra în clădire numai cu consimțământul explicit al Băncii, după regulile și în condițiile stabilite de Bancă.
BICE, o „punte” între est și vest”
Banca Internațională de Cooperare Economică e “punte între est și vest”, conform descrierii de pe site – BICE promovează integrarea între țările din Est si Vest. Banca promovează schimburile comerciale externe, oferind clienților săi diferite servicii de cash management.
BICE, instituție financiară înființată în 1963, care operează sub un acord inter-guvernmental, e înregistrată la secretariatul ONU și are doar opt țări membre: Bulgaria, Vietnam, Mongolia, Polonia, Rusia, România, Slovacia, Cehia.
Banca are un capital de 400 de milioane de dolari, adică nesemnificativ la nivel mondial, ca instituție financiară. BII are un capital de numai 424,87 milioane de euro. Spre comparație, capitalul social al Băncii Europene de Investiții este de 248,8 miliarde de euro, după cum arăta o analiză Economedia AICI.