Sursa foto: Nikolay DOYCHINOV / AFP
Consumul de gaze al României se păstrează la niveluri extrem de reduse, chiar și cu răcirea vremii, rămânând la sub 30 de milioane de metri cubi. Astăzi se consumă 28,7 de milioane de metri cubi, în contextul în care temperaturile au scăzut brusc față de ziua precedentă, potrivit datelor interactive Transgaz, dar ieri doar 25,2 milioane de metri cubi era totalul surselor de gaze.
Se extrag 4,8 milioane de metri cubi din depozite și se stochează 0,8 milioane de metri cubi. Însă, zilele trecute, când se înregistrau mai mult de 20 de grade Celsius în România, injecția de gaze în depozite ajunsese să fie și de 8 milioane de metri cubi, în condițiile în care nici măcar nu am ieșit încă din ciclul de extracție de sezon rece (care se termină la 31 martie).
Importuri nu există, se exportă o cantitate mica de gaze în Ungaria – 1,4 milioane de metri cubi.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Ministrul Energiei Virgil Popescu spune, pentru Economedia, că există mai multe cauze pentru acest consum scăzut, printre care acordul european de reducere a consumului, vremea caldă și nefuncționarea unor combinate.
„Scăderea consumului intern de gaze a avut mai multe cauze. Statele membre UE au ajuns la un acord politic voluntar de reducere a cererii și, în consecință, a consumului intern de gaze naturale cu cel puțin 15% in perioada august 2022 – martie 2023, pentru a reduce dependența de resursele energetice ale Federației Ruse. Noi, în România, am luat în serios acest acord politic, iar instituțiile publice s-au străduit să reducă aceste consumuri. O scădere a consumurilor s-a constatat și la nivelul centralelor ce aprovizionează populația cu energie termică. Un alt motiv pentru care au scăzut consumurile, trebuie să recunoaștem, a fost și vremea, neașteptat de blândă în unele zone ale țării. Evident că, în aceste condiții, s-a consumat mai puțin gaz natural față de o iarnă grea! De asemenea, consumurile au scăzut și pentru că nu au funcționat combinate de îngrășăminte chimice, închise din varii motive. Toate acestea la un loc au determinat scăderea cererii interne de gaze naturale”, a declarat pentru Economedia Virgil Popescu.
Economedia.ro a relatat deja despre această situație unică în istoria modernă a României. Până acum, un singur oficial de la stat ne-a dat o explicație cu privire la această situație, anume Ion Sterian, directorul Transgaz, operatorul Sistemului Național de Transport. „Așa e, avem consumul cel mai mic pentru că s-a încălzit foarte, foarte mult. Nu știu dacă este cel mai mic consum istoric”, ne-a spus Sterian. Fără ca să avanseze o explicație privind aceste consumuri, directorul Transgaz a subliniat, în schimb, situația foarte bună a stocurilor de gaze. “În depozite, mai sunt înmagazinați 1,295 miliarde metri cubi gaze, mai mult față de aceeași dată de anul trecut cu 710 milioane metri cubi, respectiv 42,3% procent de înmagazinare față de capacitatea totală de înmagazinare a țării, deci stăm mult mai bine față de alți ani. Ne mai trebuiesc înmagazinați circa două miliarde metri cubi, care pot veni din intern, până la sfârșitul ciclului de înmagazinare care e la 30 octombrie”, spunea Sterian, zilele trecute.
La 30 octombrie, când a început ciclul de extracție în depozite, erau circa 3 miliarde metri cubi în depozite. S-au scos, pentru consum, până în prezent, circa 1,7 miliarde de metri cubi. România s-a conformat unei directive a UE care cerea țărilor din spațiul comunitar să umple la peste 80% capacitatea depozitelor, ca să preîntâmpine sincopele de aprovizionare datorate sistării importurilor din Rusia. Pentru anul viitor, directiva rămâne valabilă.
Explicația acestui consum foarte redus de gaze poate fi faptul că industia energointensivă funcționează sincopat sau nu mai funționează. Ultimul mare combinat de îngrășăminte – industria chimică fiind cea mai mare consumatoare de gaze –, Azomureș, nu mai produce din 2021, cauza fiind prețul mare al gazelor, și nici nu are intenții imediate să repornească. Liberty Galați, fostul Sidex, mai funcționează doar la o fracție din capacitate. Alro Slatina, cel mai mare producător de aluminiu din sud-estul Europei, funcționează și el subcapacitat. Iar aici este vorba doar despre cele mai mari capacități industriale, dar situația micilor fabrici nu este nici ea prea bună.
2022 a fost anul de după 1989 cu cel mai mic consum de gaze de după Revoluție. Țara noastră a căzut sub 9 miliarde de metri cubi consum, o scădere cu 16% sub 2021, această contracție a consumul fiind anunțată chiar de directorul Romgaz, Răzavan Popescu, cel mai mare producător local. „Din punct de vedere al pieţei gazelor… a fost o schimbare mare de paradigmă în ceea ce priveşte atât siguranţa în aprovizionare cât şi volatilitatea excesivă a preţurilor. În acest moment, ne uităm că pe parcursul anului trecut în România consumul de gaze naturale a scăzut cu 16%”, a spus Popescu, săptămâna trecută, în cadrul unei conferințe de profil.
Per total, consumul de gaze la nivelul întregii UE a scăzut cu 19% în 2022, parte din cauza prețurilor mari la gaze care au generat economii la populație și firme și parte pentru că totalul gazelor disponibile a fost mai mic, odată ce gazul rusesc aproape că a încetat să mai curgă către UE. Dar Comisia Europeană a și dispus unele măsuri pentru reducerea voluntară, la nivelul țărilor membre a consumului de gaze, măsuri care au dat roade. Acum, CE vrea să extindă pentru încă un an aceste măsuri. Luni, Comisia a propus luni prelungirea cu un an, până în martie 2024, a reducerii voluntare a cererii de gaze cu 15%, pe care statele membre o aplică de vara trecută ca măsură de urgenţă în contextul crizei energetice, informează agenţia EFE, citat de Agerpres.