Sursa foto: BCR
Banca Națională a României (BNR) estimează o inflație de 4,1% în decembrie 2021, cu un trend mai sus decât așteptările, însă consideră că va reveni la un nivel mai jos în 2022. Instituția avertizează însă că există incertitudini cu privire la gradul de absorbție a fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, ținând cont de istoricul țării privind absorbția de bani europeni.
Concluziile se regăsesc în minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naționale a României din 12 mai 2021, publicată luni de BNR.
Potrivit acesteia, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să urce vizibil peste limita de sus a intervalului ţintei în a doua parte a anului curent, până la 4,1% în decembrie 2021, faţă de 3,4% în prognoza precedentă, potrivit minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României din 12 mai 2021.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
„În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au discutat îndelung noul pattern anticipat al inflaţiei, arătând că acesta este sensibil mai înalt pe termen scurt decât în proiecţia anterioară, şi în mai mică măsură pe cel de-al doilea segment al orizontului proiecţiei. Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să urce vizibil peste limita de sus a intervalului ţintei în a doua parte a anului curent, până la 4,1% în decembrie 2021, faţă de 3,4% în prognoza precedentă, pentru ca în debutul anului viitor să revină, dar să şi rămână ulterior în jumătatea superioară a intervalului – în apropierea nivelului de 3,0% -, uşor peste valoarea de 2,8% anticipată anterior pentru luna decembrie 2022”, se spune în minuta BNR.
Conform sursei citate, s-a observat că înrăutăţirea perspectivei pe termen scurt a inflaţiei este din nou atribuibilă aproape integral acţiunii curente şi viitoare a factorilor pe partea ofertei, influenţe inflaţioniste mai pronunţate decât în prognoza precedentă fiind aşteptate în actualul context din evoluţia preţurilor combustibililor, energiei electrice şi gazelor naturale. Acestea vor genera însă uşoare efecte de bază dezinflaţioniste în 2022 – complementare celor majore decurgând din scumpirea energiei electrice în luna ianuarie 2021 şi din ascensiunea cotaţiei petrolului din primul trimestru al anului curent -, au remarcat membrii Consiliului, creşterea ratei anuale a inflaţiei deasupra intervalului ţintei având, prin urmare, un caracter temporar. Influenţe în dublu sens pe orizonturi diferite de timp, dar similare ca intensitate celor previzionate anterior, sunt aşteptate să mai vină din evoluţia preţului produselor din tutun, precum şi din trendul ascendent al cotaţiilor internaţionale ale unor materii prime agro-alimentare, resimţit prioritar la nivelul inflaţiei de bază.
BNR menţionează că impactul inflaţionist al tuturor acestor factori ar putea fi însă mai intens şi mai de durată, inclusiv prin efectele lor indirecte, au atenţionat membrii Consiliului, evocând în mod repetat creşterile sincronizate în accentuare ale cotaţiilor multor materii prime şi blocajele în lanţurile de producţie şi aprovizionare, de natură să accelereze inflaţia pe plan mondial. Există totuşi premise favorabile pentru producţii agricole foarte bune pe plan intern, cel puţin pe anumite segmente, cu potenţiale consecinţe pozitive asupra preţurilor unor produse agroalimentare, au semnalat unii membrii ai Consiliului, în timp ce, în cazul preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice sunt mai degrabă posibile dinamici relativ mai ridicate, inclusiv în contextul rigidităţii manifestate recent de ofertele de pe piaţa liberă. S-a apreciat că potenţialul acestor riscuri de a afecta durabil anticipaţiile inflaţioniste pe termen mediu şi de a genera astfel efecte secundare, în eventualitatea materializării lor, rămâne totuşi scăzut, reclamând însă monitorizarea atentă a tuturor evoluţiilor.
Pe cel de-al doilea segment al orizontului proiecţiei, valorile mai ridicate ale ratei anuale anticipate a inflaţiei sunt atribuibile însă presiunilor factorilor fundamentali, au concluzionat membrii Consiliului, în condiţiile în care este de aşteptat ca acestea să-şi epuizeze în scurt timp caracterul uşor dezinflaţionist, iar apoi să devină mai evident inflaţioniste decât în proiecţia anterioară, într-o intensificare totuşi graduală. Argumentul major l-a constituit perspectiva creşterii mai alerte a deviaţiei pozitive a PIB după redeschiderea ei în trimestrul III 2021, în contextul unei creşteri economice relativ mai dinamice, impulsionată de accesarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă.
În acelaşi timp, însă, s-a considerat a fi relevante: decalajele temporale ale manifestării efectelor inflaţioniste ale gap-ului pozitiv al PIB; probabila ameliorare a structurii cererii agregate din perspectiva potenţialului ei inflaţionist, prin creşterea contribuţiei investiţiilor în detrimentul consumului privat, cu implicaţii inclusiv asupra evoluţiei viitoare a PIB potenţial; perspectiva decelerării vizibile a creşterii costurilor salariale unitare pe orizontul proiecţiei, în principal pe fondul persistenţei subutilizării forţei de muncă, implicit a caracterului relaxat al pieţei muncii.
Potrivit BNR, s-a observat că uşoare efecte inflaţioniste sunt aşteptate şi din partea dinamicii preţurilor importurilor non-energie, iar pe termen scurt, asemenea influenţe vor veni probabil suplimentar din creşterea abruptă a cererii de servicii odată cu ridicarea restricţiilor de mobilitate, eventual confruntată cu constrângeri pe partea ofertei. Pe acest fond, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat îşi va încetini probabil scăderea în următoarele luni, iar apoi va reintra şi se va menţine pe un trend uşor ascendent – în loc să se stabilizeze în jurul valorii de 2,7%, aşa cum se anticipa anterior -, urcând la 2,8% în decembrie 2021 şi la 3,1% la finele orizontului prognozei.
Economia va continua să se redreseze
Economia va continua să se redreseze în primul semestru al anului curent, dar în condiţiile unei încetiniri considerabile de ritm în trimestrul I, urmată de o accelerare modestă în trimestrul II, similar evaluărilor anterioare, potrivit minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României din 12 mai 2021.
„În ceea ce priveşte perspectiva apropiată, s-a convenit că activitatea economică va continua probabil să se redreseze în primul semestru al anului curent, dar în condiţiile unei încetiniri considerabile de ritm în trimestrul I, urmată de o accelerare modestă în trimestrul II, similar evaluărilor anterioare. Pe acest fond, datorită revenirii puternice a economiei în semestrul II 2020, la mijlocul acestui an este posibilă recuperarea în mare măsură a pierderii de PIB din trimestrul II 2020, dar şi închiderea completă a gap-ului negativ al PIB, au subliniat membrii Consiliului”, se spune în minuta BNR.
Conform sursei citate, s-a apreciat că încetinirea redresării economiei din debutul anului a fost inegală din perspectiva componentelor cererii agregate şi la nivel sectorial, în contextul evoluţiilor mixte înregistrate în primele luni de cei mai relevanţi indicatori cu frecvenţă ridicată. Astfel, comerţul cu amănuntul şi-a accelerat uşor creşterea în termeni anuali în trimestrul I, iar vânzările auto-moto au revenit consistent în teritoriul pozitiv ca dinamică anuală în intervalul ianuarie-februarie; totodată, serviciile prestate populaţiei şi-au cvasi-înjumătăţit contracţia în termeni anuali, pe fondul relaxării, cel puţin temporare, a unor restricţii vizând sectorul HoReCa.
BNR menţionează că, în schimb, volumul construcţiilor a scăzut uşor în termeni anuali în ianuarie-februarie şi dinamica producţiei industriale s-a readâncit în teritoriul negativ, concomitent cu temperarea creşterii comenzilor noi în industria prelucrătoare, iar investiţiile străine directe nete şi-au prelungit declinul faţă de perioada similară a anului trecut, deşi exclusiv pe seama creditelor intra-grup. Preocupante au fost considerate accelerarea creşterii în termeni anuali a deficitului balanţei comerciale în primele luni din an, pe fondul reamplificării mai evidente a dinamicii anuale negative a exporturilor de bunuri şi servicii, precum şi adâncirea puternică a deficitului de cont curent faţă de perioada similară a anului 2020 – inclusiv ca urmare a deteriorării consistente a balanţelor veniturilor -, însoţită de înrăutăţirea accentuată a acoperirii acestuia cu fluxuri de capital autonom.
Referitor la viitorul poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au remarcat că economia va creşte probabil în 2021-2022 sensibil mai alert decât s-a anticipat anterior, în ritmuri trimestriale comparabile cu cele din anii pre-pandemie. Acestea sunt aşteptate să se intensifice din trimestrul II 2021, pe fondul progresului vaccinării şi al relaxării măsurilor restrictive, precum şi în contextul unei creşteri mai dinamice a economiei zonei euro/UE, dar şi sub impulsul fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU presupuse a fi atrase începând cu anul curent, de natură să atenueze ori să contrabalanseze impactul contracţionist al consolidării fiscale prezumate a se realiza gradual pe termen mediu. S-a arătat că evoluţia face probabilă reinversarea poziţiei ciclice a economiei în trimestrul III 2021, similar prognozei precedente, dar şi o creştere ulterioară relativ mai alertă şi la valori mai ridicate a excedentului de cerere agregată, chiar şi în condiţiile unei dinamici a PIB potenţial consistent revizuită în sens ascendent.
BNR precizează că, deşi mai ridicată decât în proiecţia precedentă, dinamica aşteptată a consumului privat – determinantă pentru creşterea economică previzionată -, rămâne totuşi pe orizontul prognozei vizibil inferioară mediei din anii anteriori pandemiei, în pofida efectului statistic major din acest an şi al cererii reprimate ce se va manifesta probabil pe termen scurt, pe măsura relaxării restricţiilor de mobilitate. În schimb, în cazul formării brute de capital fix este de aşteptat un ritm sensibil superior mediei anilor 2016-2019 şi, totodată, semnificativ mai înalt decât cel previzionat anterior, implicând un aport relativ mai mare la avansul economic, pe fondul volumului sporit de cheltuieli publice de investiţii şi al efectului lor de antrenare asupra sectorului privat, dar şi ca efect al accesării, mai ales în anul 2022, a unei părţi însemnate din fondurile europene aferente programului Next Generation EU.
La rândul său, exportul net îşi va reduce probabil mai consistent impactul contracţionist în acest an, şi foarte modest în 2022, în condiţiile relativei dinamizări a cererii externe, concomitent cu creşterea mai solidă a absorbţiei interne. Deficitul de cont curent va rămâne totuşi neschimbat ca pondere în PIB în 2021-2022, vizibil deasupra standardelor europene, inclusiv în contextul importurilor suplimentare asociate probabil reformelor finanţate prin programul Next Generation EU, au semnalat unii membri ai Consiliului, exprimând îngrijorări legate de implicaţiile evoluţiei asupra structurii şi costului finanţării acestui sold.
Incertitudini privind absorbția fondurilor UE
Incertitudinile asociate noii prognoze şi riscurile astfel induse la adresa perspectivei inflaţiei continuă să fie considerabile, au convenit membrii Consiliului, ele decurgând mai cu seamă din evoluţia pandemiei şi a măsurilor restrictive – mai ales în a doua parte a acestui an -, ce depinde în bună măsură de aria de cuprindere şi eficacitatea procesului de vaccinare, atât pe plan intern, cât şi la nivel european şi mondial.
O sursă importantă de incertitudini o constituie şi gradul de absorbţie a fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, precum şi a celor aferente noului Cadru financiar multianual 2021-2027, au susţinut mai mulţi membri ai Consiliului, evocând exigenţele noului program european şi proiectul deocamdată nefinalizat al Planului naţional de redresare şi rezilienţă, precum şi capacitatea instituţională şi istoricul realizărilor României în acest domeniu.
În schimb, dinamica investiţiilor ar putea beneficia de eventuala relocare în România a unor capacităţi de producţie retrase de companii europene de pe alte continente – în contextul planurilor de scurtare a lanţurilor de producţie -, condiţionată însă de ameliorări interne în planul infrastructurii, al predictibilităţii cadrului legislativ şi al digitalizării economiei, au reiterat unii membri ai Consiliului.
Referitor la conduita viitoare a politicii fiscale, membrii Consiliului au subliniat din nou potenţialele implicaţii favorabile ale consolidării bugetare iniţiate în acest an asupra dezechilibrului extern – ce se cere a fi corectat -, implicit asupra primei de risc suveran şi a costurilor de finanţare.
Persistă totuşi incertitudini în ceea ce priveşte amploarea, viteza şi instrumentele consolidării bugetare pe termen mediu, au arătat membrii Consiliului, evocând procedura aflată deocamdată în derulare vizând Programul de convergenţă 2021-2024. În acelaşi timp, a fost evidenţiată relativa ameliorare a execuţiei bugetare din primul trimestru, însă inclusiv pe seama unor efecte de bază şi a încasării unor obligaţii fiscale amânate la plată, şi s-au făcut referiri la schimbările de perspectivă ale unor variabile reale şi nominale ale economiei faţă de ipotezele construcţiei bugetare, cu impact favorabil asupra dinamicii veniturilor bugetare, dar şi la volumul ridicat al cheltuielilor bugetare cu un caracter permanent.
Potrivit minutei, în aprecierea unanimă a membrilor Consiliului, contextul analizat justifică menţinerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară şi a ratelor dobânzilor la facilităţile permanente ale BNR. O asemenea calibrare a conduitei politicii monetare vizează menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu corespunzător ţintei staţionare de inflaţie de 2,5% ą1 punct procentual, într-o manieră de natură să susţină redresarea activităţii economice în contextul procesului de consolidare fiscală, şi în condiţii de protejare a stabilităţii financiare. S-a considerat, totodată, a fi necesară monitorizarea atentă a evoluţiilor mediului intern şi internaţional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu.