Într-un context internațional în care piața de criptomonede este lovită de numeroase scandaluri, aceste operațiuni ajung în atenția anchetatorilor inclusiv în România, spun avocații de la Iordăchescu & Asociații.
Una dintre cele mai mari platforme de trading, FTX, a declarat recent falimentul în Statele Unite ale Americii ulterior unor retrageri de 6 miliarde de dolari în 3 zile. Din datele actuale rezultă că platforma ar avea în continuare datorii de peste 3 miliarde de dolari către creditori. Fostul director general al FTX, Sam Bankman-Fried, a fost extrădat din Bahamas, iar Curtea Federală din Manhattan a dispus eliberarea sa sub control judiciar pe cauțiune pe durata procesului penal. Acesta este acuzat de săvârșirea a 8 infracțiuni, printre care înșelăciune și spălare de bani. Asociații săi, Gary Wang și Caroline Ellison, au recunoscut acuzațiile procurorilor, însă Sam Bankman-Fried a pledat nevinovat în fața Curții Federale din Manhattan. Astfel, procesul său va debuta în 2 octombrie 2023 și se estimează că va dura în jur de o lună. Totodată, în Estonia au fost arestați doi suspecți pentru o înșelăciune cu criptomonede în valoare de 575 de milioane de dolari. Poliția estonă a investigat cazul alături de FBI, iar autoritățile americane urmăresc extrădarea celor doi cetățeni estonieni.
„Și în țara noastră, în toamna anului 2022, au fost efectuate 17 percheziţii în Capitală şi în județele Dâmboviţa, Ilfov şi Olt, la persoane bănuite de evaziune fiscală prin ascunderea unor venituri obținute din tranzacții cu monede virtuale şi grup infracțional organizat, conform datelor oferite de Inspectoratul General al Poliției Române”, afirmă Cristian Roman, Avocat Partener Iordăchescu & Asociații.
Se presupune că, în perioada 2019 – 2022, 19 persoane ar fi constituit sau aderat la un grup infracțional organizat cu scopul de a săvârși infracțiunea de evaziune fiscală prin ascunderea sursei impozabile reprezentate de venituri obținute din tranzacții cu monede virtuale din care ar fi rezultat un prejudiciu de peste 3 milioane de lei. Conform unui comunicat al Fiscului, inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF au inițiat controale pentru verificarea veniturilor obținute în perioada 2016 – 2021 din tranzacționarea criptomonedelor prin intermediul unor diferite platforme descentralizate, precum Binance, KuCoin, Maiar, BitMart, FTX.
„Într-o primă etapă, au fost identificate venituri de peste 131 milioane de euro obținute de către 63 de cetățeni români. Până în prezent, inspectorii DGAF au identificat circa 48,67 milioane euro omiși de la declarare, parțial sau integral”, continuă avocatul. Aceste acțiuni sunt realizate pentru asigurarea creșterii gradului de fiscalizare şi a conformării voluntare în rândul tuturor categoriilor de contribuabili, iar, ca urmare a controalelor efectuate de către ANAF, nu este exclusă inclusiv sesizarea organelor penale în legătură cu neconcordanțele constatate.
Amintim că, prin Legea nr. 30/2019, Parlamentul a introdus o nouă sursă impozabilă, respectiv veniturile din transferul de monedă virtuală.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
„Conform art. 115 alin. (1) Cod fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 30/2019, „Impozitul pe venit se calculează prin reținere la sursă la momentul acordării veniturilor de către plătitorii de venituri, prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului brut pentru veniturile prevăzute la art. 114, cu excepția veniturilor prevăzute la art. 114 alin. (2) lit. l) şi m)”. Printre excepțiile de la obligația reținerii la sursă a impozitului intră și veniturile obținute ca urmare a transferului de monede virtuale, reglementat la art. 114 alin. (2) lit. m) Cod fiscal.” Av. Cristian Roman.
Astfel, persoanele care realizează venituri din transferul de monedă virtuală au obligația de a depune declarația unică privind impozitul pe venit şi contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului. Termenul de plată este același ca și termenul limită de depunere a declarației unice.
Conform dispozițiilor fiscale, cota de impozitare de 10% se aplică asupra câștigului din transferul de monedă virtuală, determinat ca diferență pozitivă între prețul de vânzare şi prețul de achiziție, inclusiv costurile directe aferente tranzacției, odată ce sunt echivalate în FIAT. Câștigul sub nivelul a 200 lei/tranzacție nu se impozitează în măsura în care totalul câștigurilor dintr-un an fiscal nu depășește nivelul de 600 lei.
„Neachitarea impozitului atrage, în principiu, doar răspunderea fiscală a contribuabilului, însă, dacă acesta se sustrage de la îndeplinirea obligațiilor fiscale aferente tranzacțiilor cu cripto-monede, putem discuta inclusiv despre răspundere penală. Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale incriminează ascunderea venitului impozabil și omisiunea evidențierii veniturilor în actele contabile, atunci când există obligația de ținere a contabilității, chiar și în situația tranzacțiilor cu monede virtuale. Dimensiunea tot mai impresionantă a pieței de cripto-monede a dus atât la dorința, cât și la nevoia autorităților de a găsi metode de a controla și de a beneficia de pe urma acestor tranzacții, astfel că, la acest moment, publicul se confruntă cu tot mai multe dileme morale și legale care decurg din această nouă realitate”, încheie Cristian Roman.
Vezi și:
